Frumusetea care este

Dragilor, au fost ani de zile cand Wall Street Journal a refuzat sa publice fotografii pe prima pagina. In locul lor, celebrele desene, pe care in presa romaneasca le-a adoptat mai intai ZF. Mare chestie, o sa ziceti. Snobisme, ce mare lucru daca nu aveau poze. Nu stiu daca era mare lucru, dar a fost mare lucru ca ziarul a ramas asa zeci de ani, in timp ce in jur vajaia de tabloide. Colorat, carevasazica, egal cam tabloid. In presa romaneasca, nu este suficient ca au umplut pana la refuz paginile publicatiilor. Reclamele acum vand ziarele. Cand s-a lansat, anul trecut, Millennium, toate ziarele de business si nu numai erau imbracate in Millennium. Apoi au urmat si altii sau inaintea lor vor mai fi fost si altii dar parca nu la fel de roz. Si ca rozul sa fie total, astazi, luni, 7 ianuarie, prima pagina a celui mai important si mai serios ziar de afaceri romanesc este 100% o reclama la Nivea. "Frumusetea este mai mult decat un ideal si mai mult decat o idee" etc etc etc. Personal, mi-e dor de un spot tot al ZF, marca Tempo (vezi youtube), care pozitiona ziarul intr-un anume fel, adica inteligent & cu umor, punandu-si in cap cohorte feministe cu basmale pe creier. In loc de reclama aceea, astazi, culmea, ZF gazduieste chiar pe prima pagina ditai reclama la o marca de cosmetice de ingrijire. Feminismul ala prost din 2002 a invins in 2008. Nicio diferenta intre reclamele mizerabile care iau fata cladirilor si acestea care iau fata ziarelor.

Ce-mi doresc eu mie

Eu una prefer sa-ncep anul nou asa, cum sa va zic, cu binisorul. Sau sa-l iau cu binisorul, sa nu se sperie, de-aia am si pastrat discretia asta. Acuma, dupa sapte zile, cred ca a venit momentul sa va fac o mare dezvaluire. Si anume ce-mi doresc eu mie. Anul acesta. Anul acesta eu imi doresc mie sa beau multa apa. Ceea ce va doresc si voua!

Katy=Naty

Mare atentie daca cumva mergeti la cumparaturi la Kaufland, in Praga: foarte multe produse ale fratilor Micula sunt deghizate sub nume apropiate de cele romanesti. Cum ar veni, napolitanele Naty, au devenit la ei Katy. S.a.m.d. Nu va lasati pacaliti de ambalaj, dincolo de el gasiti aceeasi chestiune chimica romaneasca. Technorati Profile

Ghici cine vine la Voiculescu?

Nici nu s-au dus bine sarmalele pe gat ca, gogaltz-gogaltz, incepura si primele zvonuri in media: "Stelica" Stelian Negrea, fostul purtator de cuvant al lui Sebastian Vladescu, ziarist de cursa scurta la ZF si Bursa, se pregateste sa revina. De data asta ca redactor-sef la viitorul cotidian de business al lui Voiculescu, al carui nume inca nu l-am aflat. Sa speram ca se va numi altfel decat ceva cu Banii, Money sau Business. Iar lui Stelica sa-i mearga, hac!, cu plin. Parerea mea.

Film de Praga

In timp ce noi ne laudam cu Cold Mountain si inca vreo doua filme care se turneaza la Buftea, Praga "fura" de sub nas Hollywoodului circa 350 de milioane de dolari din productia de film. Cu alte cuvinte, filme ca Identitatea lui Bourne sau nu stiu ce film cu Johnny Depp s-au filmat la Praga. Toate acestea se filmeaza in oras sau pe platourile aflate la cca 11 km de oras, care il au drept actionar, intre altii, pe cehul Milos Forman. Studiourile au fost fondate de tatal acestuia pe la 1920, iar dupa Revolutia de Catifea, fiul a venit si, impreuna cu alti oameni de afaceri de la Hollywood, au preluat afacerea. "La inceput ni s-a parut asa o nebunie ca n-am putut sa nu spunem da", marturisea unul dintre acestia. La inceput au avut probleme cu lipsa personalului calificat si a lipsei de vorbitori de engleza, insa lucrurile s-au schimbat mult. Praga este astazi una din cele trei locatii favorite de catre cinematograful american, alaturi de Canada si Australia. Romania si Bulgaria ar putea fi mai ieftine, dar duc lipsa de... nemti. Like always.

Personal, despre Praga

Numarul familiilor cu copii de pe strazile Pragai si cel al bisericilor pragheze te-ar face sa crezi ca aceasta natie este pioasa. Am cercetat mai adanc problema si am dezlegat misterul. In realitate, praghezii divorteaza cu aceeasi viteza cu care merg la altar: 64 de divorturi la 100 de casatorii. Cat despre biserici, ele sunt pline. Dar doar de turisti. Iar pentru ca enoriasii nu le mai calca pragul, sunt inchiriate pentru concerte de muzica clasica. Tot e bine, in Anglia bisericile intrate in faliment au fost preluate de agentii imobiliare si transformate in case de locuit sau birouri de firma.

Practic, despre Praga

Bani. A se avea in vedere un buget generos, cehii stiu sa scoata bani si din piatra seaca. De preferat sa veniti cu ei schimbati gata in coroane, pierderea e mai consistenta daca schimbati acolo.
Cazare. Nu va faceti griji, dar ocupati-va din timp. Mai ales in sezon, preturile urca drastic. Fata de la noi insa, puteti gasi numeroase pensiuni si hosteluri ieftine. La pensiunea Merlin, am stat intr-un quad room, adica doua camere cu baie comuna, cu 3.900 CZK/noapte. 25-26 CZK=1 euro. Sigur, mobila IKEA statea sa se prabuseasca, iar peretii de carton puteau fi strapunsi cu pumnul, dar noua ne-a ajuns. Confortul, ca sa parafrazam un ceh, e in alta parte.
Strazi. Se circula usor, infrastructura beton.
Berea (Pivo). Curge in valuri, preturile difera in functie de locatie. Daca bei la periferie nu inseamna neaparat ca vei bea mai ieftin. La Krcma U Parasutistu (Crasma lu' Parasutistu), in Orasul nou, pe langa pensiunea Merlin, am baut cot la cot cu muncitori burtosi, insa berea n-a fost mai ieftina de 30 CZK. In topul preferintelor lui Scoop ar fi, pe locul 1, Staropramen, iar pe locul 2, Budvar si poate pe 3 abia Pilsner Urquell. A nu se neglija microberariile. La Pivovarsky Dum, am testat berea cu aroma de cirese, o bere nefiltrata blonda si una bruna, si mi-am inmuiat buzele in absint. Ca sa intrati aici insa va trebuie musai rezervare, pentru ca turistii fac coada ca sa admire ustensilele de fabricare a berii si sa traga cu ochiul la procesul de fermentare. Nu se fumeaza decat afara.
Mancarea. Proasta. Vorbesc de mancarea cu specific ceh. Porc mult si gras, varza indulcita cu miere si niste rondele care, daca nu sunt de paine de cartof, sunt de cartof, si un sos dulce. Daca abia ai pus piciorul in Praga, e seara si esti lihnit de foame, evita crasmele din centru, s-ar putea sa ai surprize neplacute in buzunar. O portie de rata cu varza plus nelipsitele rondele de cartofi l-au costat pe Scoop in jur de 400 CZK, in prima seara, dupa care si-a bagat mintile in cap. La Pivnice U Svejku (La pivnita lui Svejk), situat pe langa Memorialul anticomunist, am fost cat pe ce sa mananc ciolan de porc, dar m-am oprit la timp pentru ca am descoperit o Paneria care mi-a umplut diminetile cu croasante delicioase si cafea (kava) buna. Bine, adica la fel de prost, dar mai ieftin, am mancat la poalele dealului din orasul vechi (Mala strana), Malostranska restaurace. Doar ca aici nu aveau bere Staropramen.
Cehi, adica praghezi. Nu dau doi bani pe turisti, doar ii exploateaza. Nu stiu engleza, par a sti germana si rusa.
Turism. Prazsky hrad/Castelul Praga te costa 350 CZK sa-l vizitezi integral, e de fapt un oras in oras. Recomandabil sa pleci dimineata din asternut, iar duminica poti sa vezi cum se schimba garda. Gradinile regale sunt inchise iarna, insa Castelul, Biserica Sf Gheorghe si Zlata ulicka (Strada aurarilor) sunt prea destul. Kafka a locuit aici, iar "Castelul" ar fi fost inspirat chiar de Castelul. Capela Betleem nu trebuie ratata, impune (ca toate catedralele gotice) prin maretie si austeritate. Nu ai cum sa eviti Muzeul figurilor de ceara, noi am incercat, dar ne-a iesit de atatea ori in cale pana cand am intrat in el (120 CZK); daca mai sunteti macar un pic copii, atunci o sa va amuze. Nu la fel de tare o sa va amuze Muzeul comunismului (180 CZK), de fapt o colectie privata inghesuita intr-un spatiu cat un apartament cu obiecte pe care mai mult ca sigur ca parintii sau rudele voastre le mai au pe acasa. Poate ca pentru turistii straini ar fi mai de interes, dar pentru cineva venit dintr-o tara cam cu aceleasi probleme, muzeul asta este un mic fasss. In schimb, merita sa dati 120 CZK la Muzeul Mucha, unde puteti vedea cateva din tablourile artistului si cateva fotografii realizata de el insusi. Veti afla ca era prieten cu Gauguin si Rodin, iar in casa artistului de la Paris fratii Lumiere au facut primele proiectii de film. N-am intrat in sinagogile din cartierul evreiesc pentru ca le vazusem pe cele de la Carcovia. In schimb cartierul evreiesc arata mult mai elegant, mai bine intretinut, cu bulevarde aerisite si cladiri care-ti luau ochii. La Cracovia, cartierul evreiesc e o ruina care seamana prea mult cu al nostru Lipscani. Am cascat gura la celebrul ceas astrologic ("doar ataaaat?!"), baut vin fiert si cascat gura la toate nimicurile turistice. Cehii exceleaza in manufactura sau cel putin asa lasa impresia.
Shopping. Cam toate magazinele occidentale sunt acolo, insa sunt scumpe. Hainele sunt urate.
Turisti. Romanii sunt peste tot, acum chiar nu mai am nicio indoiala. Si par sa aiba bani, altfel nu-mi explic isteria romaneasca pe care am auzit-o prin magazine. De fapt, faceau exact ce fac si acasa si ceea ce stiu mai bine: shopping. Multi italieni, mamma mia, rusii si rusoaicele care inca n-au invatat sa foloseasca toaletele publice, si foarte multi asiatici, dar nu doar turisti, ci deja infiltrati in servicii. Turistice, desigur.
M-am mirat teribil ca intr-un oras asa de linistit cam peste tot erau afise care ne atrageau atentia sa avem grija la buzunare. Am avut, prin urmare ne-am si intors cu ceva maruntis in portofele.