Noica primar

"Daca as fi primar al Capitalei, as face orice sa-i scot din nesimtire: as da alarma antiaeriana de doua ori pe saptamana; le-as opri apa si electricitatea cand le e lumea mai draga. Le-as inchide localurile de noapte si i-as obliga sa faca post negru vinerea. Iar daca nu s-ar trezi, sa li se mute Capitala."

This must be love

In seara asta tusim magareste la doua capete. Miroase a stat acasa. Uraa! De bucurie, ascultam Little Man Tate.

Vis pentru cartea Smillei

Am avut un vis foarte haios. Se facea ca amicul X ma suna sa-mi spuna ca daduse lovitura vietii: reusise sa ia cu imprumut 10 (zece) dolari de la banca. Curat lovitura, zic. Dar dobanda cat e? Smilla ar putea sa ne lamureasca.

La TVR totul merge struna

Astazi mi-am dat seama ca-mi lipsea ceva, fara sa stiu prea clar ce. M-am foit, am cautat, am rascautat, am intors casa cu fundu-n sus, am deschis calculatorul, l-am inchis, am citit ziarele, le-am rasfoit, degeaba. Ce cautam eu nu era de gasit. Am deschis televizorul, doar-doar o fi acolo si eu nu stiu. Am dat peste doi indivizi nesarati la tvr, scremandu-se sa faca glume. El, un gras (ma scuzati, n-am nimic cu grasii, dar asta e enervant; nu pentru ca e gras, ci pentru ca se crede spiritual) neras, tolanit in studio, ceva mai mitic (singularul de la mitici, adica personaje care traiesc pe malurile Dambovitei) nici c-am vazut; grasuta si ea, cu voce stridenta, dar nu atat de stridenta cat sa-l ajunga pe el din urma. Mi-am amintit ca pana nu de mult, tot la TVR erau niste oameni macar slabi daca nu inteligenti. Ce s-o fi ales de ei? Mergand mai departe cu intrebarile despre tvr si oamenii ei, mi-am amintit ca pe vremea cat a fost Tudor Giurgiu sef, era plin de scandaluri. Ziceai ca venise cel mai rau om din lume sa taie si sa spanzure. Era plina presa de scandaluri din tvr, conferinte de presa, drepturi la replica, informatii care se scurgeau din interior. Cum a venit Sassu, om din popor, in tvr s-a asterut linistea si huzurul. Totul pare sa mearga uns, incat oamenii au inceput sa se ingrase in direct. Le recomandam emisiunea Oanei Cuzino de la protv, unde pot sa se inscrie la concursul pentru slabit. Cel mult acolo le e locul, daca vor televiziune.

Si judetul Vaslui e in NATO

Nu stiu daca ati observat sau nu, dar judetul Vaslui a intrat in NATO. Ba mai mult, unul din fiii judetului, si anume Cornel Porumboiu, a facut un film haios despre revolutie. Corect, daca in NATO s-a legitimat, atunci Revolutie a facut? Nu despre Vaslui e vorba astazi, ci despre Bucuresti, desi mult mai bine cred ca se vede summitul cu pricina din orasul lui Porumboiu decat de aici. De aici nu am decat de semnalat niste aberatii de summit, cum ar fi ca azi, in drum spre birou, am vazut cum se planta iarba in zona Unirii. Mai lipsea sa vedem, tot in onoarea cinstitelor obraze care se vor arata la Bucuresti, oameni lipind flori (chiar si de mucigai) in copaci, ciripit de pasarele inregistrat pe banda, si, de ce nu, poate reusim chiar un bis al curcubeului din 2002, de la ultima vizita a lui W Bush aici, ramasa in istorie drept the rainbow speech. Daca se intampla ca cineva din Vaslui sa ne urmareasca, il rog sa ne spuna cum se vad Bucurestii din NATO.

Redactia Autobaza 2

Cu titluri gen "Doamne, ce buna e!", "Tiriac, ce cuscru sarac ai", redactia ziarului Libertatea pare sa se fi mutat, definitiv & iremediabil, la autobaza. Ne imaginam ca titlurile de pe prima pagina se aleg cam asa: reporterul care are stirea merge la autobaza sau pe schela si ii citeste muncitorului stirea respectiva. Reactia ascultatorului devine titlu de ziar. Nu sunt departe zilele cand vom vedea titluri de genul "Sa-mi bag..." sau "Manca-ti-as ce..." etc. Ar face bine angajatii ziarului sa faca un mic brainstoming si sa se gandeasca inca de pe acum la rebranding, caci in zilele de care vorbim s-ar putea ca Libertatea sa devina un nume prea intelectual. Avem o sugestie, chiar daca nu la fel de inspirata ca a cititorilor publicatiei in chestiune: ce-ati zice de Autobaza 2?

Meet Nae

Miercuri, 12 martie, orele 20.00, la Institutul francez, Nae Caranfil vorbeste despre ultimul sau film, Restul e tacere. Mi-a fost frica sa-l vad pana acum, gandindu-ma fie si doar la o posibila drama pe care Nae o lua in calcul, atunci cand filmul se pregatea sa iasa in lume. Invitat in emisiunea lui Catalin Stefanescu de pe TVR1, regizorul a marturisit ca ar suferi ingrozitor daca filmul sau nu ar placea publicului (atentie, nu criticii sau festivalurilor!). Am citit cateva cronici care vorbeau despre faptul ca filmul s-ar fi copt cam prea mult inainte de a fi facut, dat fiind ca ideea lui a incoltit prin 1984, dar abia acum a putut fi dusa la bun sfarsit. Altele, cum a fost inclusiv editorialul lui CTP de ieri, in Gandul, vorbesc despre un film 100% Nae. Chiar daca a trecut ceva vreme de la Filantropica pana azi, mi-amintesc ceva ce in alta parte nu am vazut in cinematografia romaneasca: dorinta de a re/da glamourul Bucurestiului (din nou apel la memorie: regizorul povestea ca la filmarile de noapte pentru Filantropica uda caldaramul ori de cate ori era nevoie pentru a-i reda lumina si stralucirea!), mai cu seama intr-o perioada in care predomina estetica uratului. Nu sunt pentru arta senina, neproblematica (-zanta), insa de acel Bucuresti, de care atat de putini isi amintesc incat uneori incepi sa te indoiesti ca ar fi existat vreodata, de acel Bucuresti ne e foarte dor. <<„Restul e tăcere” este şi filmul unei Românii aproape şterse din memoria colectivă. România marilor gesturi şi marilor prăbuşiri, a onoarei şi abuzului cu zâmbetul pe buze, a Parisului de vis, România revelaţiei la o halbă de bere băută spovedit, a monoclului şi pălăriilor purtate de femei frumoase, marcate de viciu şi destin, România râsului melancolic cu melon şi baston,>> spune tot CTP. Vom reveni cu amanunte.

Nici nu va dati seama

cat e de trist si cat sunteti de tristi. bat clopotele la catedrala sf iosif si toate lucrurile astea din ziare si de la televizor curg mai departe. pe strada, pe monitor, pe ecranul televizorului. de ce bat clopotele, mitica si coane hemingway, daca toti oamenii astia nu mai stiu sa se opreasca in loc.

Mediafax in Cehia

In Adevarul de sambata, 8 martie, o stire mica-mica, pe care daca nu eram atent o scapam: Mediafax isi deschide birou in Cehia. De urmarit!

Beloved book, lousy movie

Sunt carti dupa care ar trebui interzis sa se faca filme. Ecranizarea cartii lui Gabriel Garcia Marquez, "Dragostea in vremea holerei", trebuie ca a produs o mare dezamagire in randul celor doua tipuri de spectator venit sa vada filmul la cinema. Cel care a citit cartea a plecat amarat de vizionarea unui film prost, in ciuda faptului ca eroul este interpretat de proaspatul castigator al Oscarului, Javier Bardem. Cel binevoitor, care n-a citit-o dar ar citi-o, n-o va mai citi din cauza unui film prost. Ma numar printre cei care au citit cartea si probabil ca daca as fi avut ceva mai mult har, mi-ar fi placut s-o scriu. Sau pentru ca deja a fost scrisa, macar filmul mi-ar fi placut sa-l fac. Mike Newell a avut mijloacele (tehnice) sa-l faca, insa neintelegerea povestii si un casting de neinteles au aruncat filmul in telenovela. Dupa cum ne amintim, cartea se petrece pe o intindere de 50 de ani peste care cititorul nu are de ce sa se grabeasca sa treaca. De la noaptea nuntii Ferminei si pana cand aceeasi Fermina declara amuzata "Miros a baba" e un drum lung la care trebuie sa pui osul sa-l parcurgi. In film, drumul se scurteaza dramatic cu ajutorul pamatufului de pudra si al fondului de ten cu care Mike Newell a crezut ca ar putea face minuni. Asa apar imagini aberante cu aceleasi tinere fete deghizate in batrane sub sapte straturi de machiaj, dar cu aceleasi voci tinere si cu aceleasi priviri iscoditoare. Singurul lucru pe care l-am priceput de aici este ca asa cum fondul de ten nu poate sa ascunda batranetea, la fel de bine nu poate ascunde nici tineretea. Machiajul gros si-a pus amprenta insa pe intreg filmul. Asupra replicilor, asupra miscarilor. Asa de trucate sunt ca singurul care joaca nefardat, adica simplu, este Bardem, pentru simplul fapt ca in cea mai mare parte a filmului face sex. Neafectata este si muzica Shakirei. Ca sa citez un cronicar de film care scrie despre film fara sa fi citit cartea, beloved book, lousy movie.

Provocari cehesti

Cine se simte creativ si ii plac masinile are oportunitatea sa demonstreze ce poate, detalii aici.

O teorie in care am crezut jumatate de ora

Multi dintre critici trebuie sa se fi lasat sedusi de mrejele propriilor teorii, nascute la cald, orice va fi insemnat cald. Bubble theories gata sa se sparga la lumina zilei. Unii le-au spart singuri pentru ca altfel le nenorocea vietile. E suficient sa te lasi furat si fandaxia-i gata, vorba lui Caragiale. Eh, cei putini si norocosi au ramas fideli propriilor teorii pe care le-au demonstrat cu generozitate in restul zilelor. Teoria mea face parte din categoria celor multi dar nenorocosi. Am vrut sa scriu la cald despre ea, dar am asteptat intai sa-mi mai piara necazul. Am vazut si eu filmul fratilor Coen, "No country for old men" si m-am pomenit, la iesirea din cinema, formulandu-mi teoria cu respiratia taiata de cel de langa mine nu ma mai putea urmari. Se facea asa:
* ca atunci cand au facut Oh brother where art thou au declarat ca au montat de fapt Iliada (haha!)
* ca, la finalul lui No country for old men este discutia aceea lunga care pre multi masca i-a lasat in care se zice ca vremurile nu s-au schimbat
* in carele Scoop zice ca fratii Coen au refacut Suspecti de serviciu
* ca Javier Bardem joaca un Kaizer Soze in varianta Coen
...................................................................................

Si uite-asa am ajuns acasa, am deschis Time out in care era un interviu cu fratii C., si niciun cuvintel despre teoria mea, decat ca filmul s-a inspirat dintr-o carte de mare succes, restul il stiti. Pentru cine are curiozitati despre cum ar arata Scoop, daca vedeti un personaj ratacind cu o punga de pop corn prin centru si bombanind "Si vitavercea, si vitavercea," acela sunt eu.

Forever autumn

Am fost la cules martisoare toata saptamana care a trecut, dupa care m-am procopsit cu o raceala strasnica, dupa care a venit iar iarna, dupa care m-am intors pe blog. Care pe unde mai sunteti? Stiti ceva reduceri alb-negru prin oras? Sunt tot cu gandul la petrecerea Elsei...