Educatia sentimentala a bunicii

Un fel de doctor Andrei de pe la 1915, pre numele sau dr. Eraclie Sterian, publica o
Educatia sexelor. Observatiile sale izvorasc adeseori din scrisori primite de la ceea ce dr Eraclie Sterian numeste "tineretul bantuit." Iata o astfel de mostra:
"Onor. Domnule Doctor,
De cate ori am o intalnire cu o femee mai de buna conditie sociala (?) nu pot sa o servesc. Rusinea sau nu stiu ce dracu, face ca organul sexual sa stea in amortire; pe cand daca intalnesc altele ce imi pare ca sunt de acelas nivel cu mine, sunt in tarie si ma port curagios. Nu se poate ca d-v. sa-mi recomandati un medicament ca, luat in timpul unei astfel de imprejurari, sa ma faca sa nu mai cad in rusinea aceasta? Primit, va rog, etc."
Si o mostra din sfaturile celebrului doctor despre ce masuri trebuie sa ia o mama pentru a-si feri fata de nenorociri (capitolul Seducatorii):
"(...) 2) Orice copila, mai ales la varsta pubera, dela 14-18 ani, sa fie mult ocupata intelectual: muzica, pictura, lucrul de mana sa cuprinda o buna parte din tipul liber al fetelor. Nimic nu reecreiaza mai mult decat ocupatiunea randuita; nimic nu scuteste pe om de ispita decat munca sarguitoare intr'un scop bine hotarat.
3) Niciodata fata sa nu fie lasata singura acasa.
4) La plimbari fetele nu vor iesi decat cu parintii lor sau de loc.
5) La zilele onomastice, la petreceri, mama nu va pierde din ochi pe fiica sa. LUare aminte mai ales se cuvine la bauturi. Acum cativa ani, mi-a fost dat sa cunosc un caz in care un pahar, doua de sampanie in plus, au fost de ajuns sa ameteasca mintea unei fete cinstite, fapt de care a vrut sa profite un verisor spre a o deflora, in una din incaperile vecine cu aceea in care oaspetii petreceau.
6) Sa fie cu totul oprite sarutarile- asa zise fratesti- dintre cumnati si cumnatele lui; pe deoparte fiindca aceste sarutari pot fi patimase, pe de alta fiindca pot destepta in sufletul adolescentei sensatiuni neingaduite.
Acestea vor parea cam aspre, e bine insa sa stim ca, fata de maritat ca si mireasa Cezarului nu trebue sa fie nici macar banuita."
Iar cand nu mai are argumente sau cand se jeneaza de goliciunea lor, doctorul citeaza din clasici latini intr-ale sexului, cum e cel din numitul Avicene:
"Et in coitu quidem sunt figurae malae, sicut si ascedat mulier super virum. Figura enim in coitu illa est malla, ex qua tinetur rumex et inflatio et ulcera virgae ejectionis spermatis et dubitatur si curat a liquid in virgam ex parte mulieris. Et scias, quod retentio spermatis in coitu est mala valde." Ingrozitor!
Sa nu uit insa ce era mai important: cartea poarta sublinierile bunicii lui Scoop, care trebuie sa fi citit pe nerasuflate, in sura, ascunsa de privirile strabunicilor.

Omagiu autobuzului 381

Oamenii care circula cu autobuzul 381 sunt oameni uimiti. Poate cea mai uimita adunatura pe care o poti vedea in Bucuresti. Sunt oameni pe care autobuzul 381 ii cara din Berceni pana in burta orasului si ii varsa inapoi la periferie. Oameni care aproape toata viata si-au petrecut-o la periferie si care, gratie lui 381, ajung in centru. Pentru multi din cei pe care ati putea sa-i vedeti in 381, calatoria aceea e poate unica atat de departe de casa. Pentru altii e prima dupa comunism. Iar crucile pe care si le fac oamenii cand coboara din autobuz nu vor fi doar pentru ca 381 opreste in fata bisericii Sf Gheorghe, ci si un omagiu adus autobuzului care i-a adus atat de departe, dar si uimirii ca vad ceva atat de diferit. Daca stau bine sa ma gandesc, privirile oamenilor pe care i-am vazut coborand din 381 la statia Sf Gheorghe pareau ale unor oameni care au coborat pentru prima data pe un aeroport international. Cineva s-a gandit sa aduca un omagiu autobuzelor noastre, aici.

Elsa face party pentru bloggeri

Detalii aici.

Romania de la muzeu

Daca n-ati observat, exista si o Romanie conservata la muzeu, dar pe care o regasim in cataloagele de prezentare si in pseudobrandinguri de tara. De regula, aceste albume sunt destinate strainilor, nu atat din cauza pretului adeseori prea mare cat mai ales din cauza unei realitati dupa care, oricat de mult am scotoci si suspina, nu mai exista. E realitatea tip "pe-un picior de plai/pe-o gura de rai." Am rasfoit de curand un astfel de album, intocmit de o companie petroliera rusa cu activitati in Romania. Albumul, tiparit in bune conditii grafice, era impartit pe capitole reprezentand provinciile istorice romanesti, cu ceva informatii turistice despre fiecare provincie in parte si cu fotografii reprezentand: dansuri populare, mestesuguri populare, costume populare, obiceiuri populare samd. Parca am trai intr-o tara lipsita de griji, in care toata lumea toarce, canta si danseaza. Ma enerveaza imaginea asta pasunista pe care o dam la export, pentru ca e mincinoasa si pentru ca, mincinoasa fiind, da o idee gresita despre ce-ar fi de facut si de vazut pe aici. Ca sa nu mai spun ca e kitchoasa. Iar daca si strainii scot acelasi gen de albume despre noi, asta inseamna ca deja minciuna s-a propagat. Noroc cu stirile calatoare care spun ca de capul nostru ar mai fi si altceva oricat de bun sau de rau.

Hai una, hai doua, pan la nouazecisinoua

Aveam de ales intre a aniversa 100 de posturi sau a ma opri la 99. In cele din urma am cedat tentatiei, amintindu-mi de filmul care a facut-o celebra pe Medeea Marinescu. Hai una/hai doua/pan la nouazecisinoua/tot pe loc, pe loc, pe loc/sa rasara busuioc." Hai sa vedem cine fredoneaza cu noi(canimeni)? Hm? Baiet fiind ce filme fredonai?

Sfertul de ora decisiv

Alfred Hitchcock are aparitii de cateva secunde, unele mai usor, altele mai greu de depistat, in 37 din cele 52 de filme care i s-au mai pastrat. Stiind ca una din reguli e sa apara undeva in primul sfert de ora din film, stau de fiecare data la panda sa vanez regizorul. Cred ca la niciun alt regizor nu acord mai mare atentie primului sfert de ora de film. Poate sa fie un sfert de ora de film decisiv pentru soarta filmului? Poate. In cele 15 minute se pune pe fagas intriga narativa, care daca e prost construita, mai tarziu poti s-o faci bucati. La maestrul suspansului, propriile aparitii nu au in niciun caz substrat narcisist. Daca ar fi fost asa, ar fi putut sa se distribuie in toate filmele pe care le-a creat (a se compara cu Woody Allen). Aparitiile sale sunt insa discrete, uneori chiar greu de depistat, ca o sarada, si reprezinta semnatura originala a regizorului. Mai mult decat atat, au un dublu rol: de mentinere treaza a atentiei pentru sfertul de ora decisiv, dar si de relaxare. Cine a vazut macar un film al lui Hitchcock nu poate sa nu fi tremurat nitel dupa, cand a mers noaptea sa stinga lumina, nu poate sa nu fi vazut o umbra mai ciudata la fereastra sau sa nu fi visat "urat." Acest sfert de ora de la inceput iti aduce inima la loc in astfel de momente de dupa sau chiar in plin plot. Iti reamintesti ca totusi cine a montat filmul asta e un tip cu umor, un tip care stie sa rada. Sa rada de tine.

Duios, sepcuta de revolutionar manipula

Am amutit cand, saptamana trecuta, l-am vazut pe Andrei Gheorghe la Realitatea cu o sepcuta care indemna oamenii sa faca sau sa nu faca ceva. Nu mai stiu ce ca textul era prea mic. Si nici cine indemna, omul sau sapca. Si nici macar cei trei telespectatori zgribuliti pe care Gheorghe ii inghesuise in cadru sa para ca protesteaza n-au reusit sa ma faca sa retin impotriva a ce. Ce am retinut este insa ca exact cand era pe punctul sa se faca jurnalist, Andrei G. facea exact ce in cele zece porunci ale presei spune sa nu faci: sa nu manipulezi. O sa ziceti ca asta nu e manipulare, ci e marketing. Manipularea e mai fina si are un zambet unic born in 1989. Dar fie ca e mai fina sau mai din topor, manipularii, sa ma iertati, tot manipulare ii zice. Insa cum zilele trecute Cristina Trepcea de la CNA era ocupata sa faca shopping la Max Mara, pe Calea Victoriei, ma-ndoiesc ca a observat cineva.

Cobai de succes

Cercetatori romani care n-ati emigrat inca, fiti atenti ca am o solutie de facut bani pentru experimentele voastre. Aruncati cobaii din laborator si deveniti voi insiva propriii vostri cobai. Ati vazut Brainiacs sau Myth Busters, cam asa ceva trebuie sa procedati. Mergeti la Prima TV ca acolo gasiti intelegere pentru reality shows si bingo, din banii incasati pe emisiune faceti bani pentru urmatorul experiment si tot asa. Asta insa era doar o paranteza. Chloe Delaume da astazi un interviu despre cartea pe care si noi am pomenit-o aici, "Locuiesc in televizor." Ce face ea este ca pe parcursul a 22 de zile sta cu televizorul deschis non-stop si nu face nimic fara televizor, la fel cum nici televizorul nu face nimic fara Chloe. Dincolo de o carte slaba, intelegi ca experimentul a reusit: Chloe a iesit cu 7 kilograme mai grasa si cu spiritul critic pierdut (asta ar justifica aparitia cartii, precum si cu o "identitate neutra." Experimentul lui Chloe se aseamana, in buna masura, cu cel al lui Morgan Spurlock, care a experimentat pe propria piele portiile super size de la McDonald's. Amandoi au testat doua elemente ale globalizarii: televizor, respectiv fast food. Unuia i-a iesit insa un documentar excelent, chiar daca impactul lui a echivalat cu o piscatura de tantar pe o burta de elefant macar a pus mamutul McDo pe ganduri un pic (ex. portiile din America au fost regandite), celuilalt i-a iesit doar o carte, cum ziceam slaba, care n-a miscat pe nimeni. De fapt, din cele doua experimente, daca tot le comparam, rezulta a mia oara ca imaginea bate cuvantul scris. In fine, ambii apostoli ai antiglobalizarii reamintesc o idee veche de doua mii de ani, si anume ca daca vrei sa schimbi ceva din temelii trebuie sa te sacrifici. Revenind in Romania, aici testam pe propria piele praful, mizeria, nesimtirea si mai stiti voi mai bine ce si nu luam niciun sfant pe asta. Ce sitcom de succes ar fi Romania!

Return of leapsa

Iar am luat leapsa, de data asta de la Un om normal.

1 -Cat timp acorzi internetului
Devine evident ca prea mult.

2- Cel mai interesant blog pe care-l citesti
Greu de spus, citesc in toate partile, dar nu stiu daca am dat inca peste cel mai. Vezi in blog roll, o sa-ti faci idee pe cine citesc, iar pe masura ce mai descopar vine randul altora.

3- Trimite leapsa catre 5 prieteni/cunostinte/persoane ce citesti frecvent
Fara suparare, am luat de luat, dar de dat nu dau. Din ce-i al meu nu dau la nimeni, ca sa citez din actualul presedinte dintr-un interviu pe care l-a dat pe vremea suvitei pentru Istodor.

Cosul zilnic (de carte)

Caut de mai multa vreme sa intru la English Bookshop Anthony Frost de langa Cretulescu, insa orele nepotrivite m-au impiedicat pana in dimineata asta. Eram intr-o goana nebuna spre treburi, insa m-am calmat intrand in librarie. Pentru ca am frunzarit carti pe care pana acum nu le vedeam decat in strainatate, iar preturile sunt similare cu eventuale traduceri romanesti. De pilda, as fi dat mai putin pe "The Gathering", cartea cu care Anne Enright a castigat Booker prize 2007, daca as fi luat-o din Bucuresti si nu de la Londra. Sigur, nu pretul este punctul forte al locului, ci cartile, multele carti, ambientul placut si vanzatorii tineri si bine crescuti. Aici am aflat ca libraria s-a deschis la inceputul lui decembrie, iar patroni sunt trei tineri care au intrat in aceasta afacere pentru ca au constatat ca nu gaseau decat online ce cautau. Si si-au imaginat ca ar trebui sa mai fie o mana de oameni care sa aiba aceeasi nevoie. Vlad Niculescu, unul din patroni, face in acelasi loc mentionat o observatie de bun simt: "Trebuie sa invatam sa renuntam la cartile cumparate pe fuga din supermarketuri, carti pe care le aruncam neglijent langa detergent si pachetul de sunca presata, in cosul acela mare, metalic." Scoop a atuncat grijile la cos intrand la Anthony Frost, de unde a achizitionat un Woody Allen, Mere Anarchy si Film. A critical introduction, publicata la Laurence King Publishing.

Extensia de brand nu se pune pe bigudiuri

Cand un brand devine suficient de copt, stapanii lui il extind si la alte produse pe care le au in portofoliu, lucru valabil si la oamenii-brand nu doar la obiecte. Desi n-ai zice, unii de pe la noi tot mai cred ca extensia de brand se face la coafor, ca extensia de par. Bunaoara, scriitoarea Gabriela Vranceanu-Firea trece cu o viteza nebuna de la un produs la altul ca nu mai stii cu ce s-o asociezi. De la Obervator, trecand apoi prin emisiunile saptamanale, Gabriela a facut un salt de pe ecran in caseta redactionala de la Saptamana financiara. Nimic neobisnuit, l-au mai facut si altii inainte. Ultimul salt insa mi s-a parut de-a dreptul fara plasa, cand am vazut-o, weekendul trecut, pe aceeasi Gabriela, moderand din greu la emisiunea Geniali. Oricat de sprintar ar fi publicul Gabrielei, de aici incolo s-ar putea sa nu se mai prinda si sa lase brandul sa se plimbe de capul lui ca prea ii ameteste.

Stromboli

Time out propune ca destinatie de vacanta Insula Stromboli, situata in Insulele Eoliene. Inainte de a va pune traista-n bat, va recomand filmul care poarta numele insulei si care a prilejuit prima intalnire a regizorului Roberto Rossellini cu Ingrid Bergman, in 1949. Dupa care mai vedeti daca va mai incumetati sau nu sa plecati la drum.

De ce nu mai merg la Intersport 2

Desi mi-am promis inca de anul trecut ca nu mai calc pe la Intersport Unirea, mi-am calcat pe inima, sambata, si am mai facut o tentativa, sperand ca ceva se va fi schimbat. Am mers din nou cu rucsacul in spinare si din nou baiatul de la firma de paza si securitate m-a oprit la intrare pe motiv ca nu e voie cu rucsacul in spate. De ce n-am inteles, dar a treia oara chiar nu mai calc pentru ca pur si simplu n-am chef sa mai fiu luat drept hot.