O teorie in care am crezut jumatate de ora

Multi dintre critici trebuie sa se fi lasat sedusi de mrejele propriilor teorii, nascute la cald, orice va fi insemnat cald. Bubble theories gata sa se sparga la lumina zilei. Unii le-au spart singuri pentru ca altfel le nenorocea vietile. E suficient sa te lasi furat si fandaxia-i gata, vorba lui Caragiale. Eh, cei putini si norocosi au ramas fideli propriilor teorii pe care le-au demonstrat cu generozitate in restul zilelor. Teoria mea face parte din categoria celor multi dar nenorocosi. Am vrut sa scriu la cald despre ea, dar am asteptat intai sa-mi mai piara necazul. Am vazut si eu filmul fratilor Coen, "No country for old men" si m-am pomenit, la iesirea din cinema, formulandu-mi teoria cu respiratia taiata de cel de langa mine nu ma mai putea urmari. Se facea asa:
* ca atunci cand au facut Oh brother where art thou au declarat ca au montat de fapt Iliada (haha!)
* ca, la finalul lui No country for old men este discutia aceea lunga care pre multi masca i-a lasat in care se zice ca vremurile nu s-au schimbat
* in carele Scoop zice ca fratii Coen au refacut Suspecti de serviciu
* ca Javier Bardem joaca un Kaizer Soze in varianta Coen
...................................................................................

Si uite-asa am ajuns acasa, am deschis Time out in care era un interviu cu fratii C., si niciun cuvintel despre teoria mea, decat ca filmul s-a inspirat dintr-o carte de mare succes, restul il stiti. Pentru cine are curiozitati despre cum ar arata Scoop, daca vedeti un personaj ratacind cu o punga de pop corn prin centru si bombanind "Si vitavercea, si vitavercea," acela sunt eu.